Niciodata nu m-am gandit ca voi traversa un traseu de viata atat de sinuos ca acum ...
O data cu maturizarea mea, am gandit ca problemele de viata vor depinde doar de mine daca le provoc cu buna stiinta , dar iata ca nu putem controla tot ce ni se intampla!
Nu putem controla destinul nostru( desi am fost adepta liberului arbitru), nu putem controla mostenirea genetica.
Intr-o zi de mai, superba in calendar, dar cu mari zbateri sufletesti pentru mine, aveam sa aflu un diagnostic clinic care nu numai ca a adus oarece lumina in situatia medicala a fetitei mele, ci m-a si rascolit profund si a raspuns miilor de intrebari din copilarie si adolescenta. De ce spun asta? pentru ca aceasta Incontinentia Pigmenti e mostenita de la mine. Nu stiu daca se face testare genetica in utero in Romania, stiu ca in tarile civilizate se face din anii '70, insa nu aveam cum sa ghicesc intrun milion de ani ca fetita mea va mosteni asa ceva de la mine, astfel incat sa testez . Uneori simt vina, alteori revolta, sunt momente cand mi reprosez ca m-am incrancenat mult sa i ofer o surioara/un fratior Dianei, imi spun ca poate ar fi trebuit sa ma opresc. Dar analizand sec, obiectiv, simt ca astfel de ganduri nu ma ajuta , ci ma infunda intrun soi de negare, de revolta si face ca tot travaliul asta de suferinta sa fie prelungit inutil.
Asa ca prefer o alta abordare a situatiei, percepand-o ca pe o provocare menita sa ma ridice, menita sa salveze un spirit inalt( sunt convinsa ca Amma nu intamplator m-a ales sa i fiu mama), menita sa schimbe lucruri in lumea mea.
Actiunile mele nu se vor concentra exclusiv pe recuperarea Ammei( atat cat potentialul dat de leziunile cerebrale permite), ci se vor orienta si catre ceea inseamna aceasta conditie genetica pentru cei afectati de ea. E nevoie ca lumea sa cunoasca ce presupune aceasta afectiune genetica si aici ma refer la specialistii implicati in actul medical inca de la conceperea copilului. Totodata, gradul de afectare este necesar a fi cunoscut, pentru ca aceiasi maladie impacteaza diferit indivizii diagnosticati. In functie de asta , calitatea vietii lor difera si nu intotdeauna e nevoie de recuperare, ci doar de monitorizare sau corectare pe segmente( ochi, dentitie).
Nimeni nu mi poate garanta cum va evolua Amma, pentru ca ea are o forma grava de Incontinentia, insa speranta mea e ca terapiile ce sei mpun pentru recuperarea neurologica , plus medicatia aferenta, o vor duce la un nivel optim de functionare.
Mai simt ca Dumnezeu nu intamplator ne a orientat unor medici competenti si cu suflet mare , ca El nu mi a dat doar problema , ci si solutii care s-o rezolve, si nu in ultimul rand o mare forta de a nu ma lasa coplesita de provocare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu