miercuri, 28 iunie 2017

Ganduri si fapte

E vara, vacanta, insa luptatoarea mea  e in plina activitate. Exercitiile impuse de NACD ne umple tot
timpul. Remarc, servindu-ne de experienta proprie, ca micutii nostri speciali muncesc mult. Muncesc ca sa atinga acea " normalitate" ce le permite sa se bucure de copilarie.  Cata munca, cate zeci de ore de miscari repetate sunt in spatele reusitei unui gest stangaci!
In luna iulie, Amma   va avea prima evaluare dupa 3 luni de execitii date de NACD  si multe emotii.
Ce progese mai face micuta ? reuseste in mod stangaci sa si foloseasca mana stanga, reuseste sa se intoarca de pe burta pe parti.  Are din ce in ce mai crescuta sensibilitatea pe picioare , pe care le si misca mai activ. De asemenea, are un limbaj receptiv dezvoltat pentru varsta ei. Gangureste cand e vesela sau are nevoie imperioasa de ceva anume. Ne striga!  Recunoaste imagini, reprezentand animale , culori legume, fructe.
Toate progresele pe linie cognitiva sunt convinsa ca se datoreaza exercitiilor impunse de NACD.
Insa Amma e mult ajutata motor de metoda Jerremy Krauss Aproach si kinetoterapia de intretinere. Avem un kinetoterapeut dedicat, care ii testeaza limitele la fiecare sedinta. Amintesc ca Amma e sub tratament antiepileptic cu dozaj minim( multumim doamnei doctor ce o are in grija pentru profesionalism!), dozaj care tine sub control epilepsia , dar si incetineste dezvoltarea globala a copilului.
Amma are ani grei de munca in fata, insa sunt constienta ca datorita vointei ei, ajutorului divin si inspiratiei si profesionalismului specialistilor implicati in recuperarea ei va reusi sa si atinga potentialul maxim de recuperare.
 In  partea a doua a anului vom vrea sa  recoltam analizele pentru depistarea  mutatiilor de trombofilie si se impune,  avand in vedere ca micuta a crescut, o noua investigatie RMN.
De asemenea, urmatorii 2 ani vor fi imbogatiti cu alte terapii de recuperare( cautam)!
Insa toate aceste terapii costa cat  nu ne permite statutul de copil asistat in Romania zilelor noastre.. E trist,  dar sunt convinsa ca  vor aparea solutii, inclusiv financiare la momentul potrivit.
Cand lucrurile bune trebuie sa se intample,  se vor intampla! Amma mea e o supravietuitoare, o luptatoare cu sanse mari de  a si capata autonomia dorita de noi!
Cineva imi spunea ca atat timp cat eu, ca mama, dau sanse copilului meu , copilul   va reusi! Si eu cred in ea!

Micuta mea Amma acum!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu